•    În prezent sunt peste 1,5 milioane de maşini numai în Bucureşti pe aceeaşi infrastructură proiectată acum 20 de ani pentru un nr de MAXIM 200.000 de automobile. Anual se adaugă apoximativ câte 130 - 150.000 de noi automobile numai în Bucureşti;
•    Uzura parcului auto din Bucuresti depăşeşte 7 ani;
•    Capitala supraaglomerarii şi lipsei de spaţiu (confortul - toate trotuarele marilor bulevarde din Bucureşti sunt ocupate de automobile stationate sau parcate);
•    Capitala benzinarilor auto (întâlnim “aroma” combustibililor auto în medie la fiecare 300 m în Bucureşti), capitala garajelor auto betonate pe spaţiul verde din spatele blocurilor de locuinţe;
•    În prezent sunt cam 100.000 de astfel de garaje neautorizate care ocupa peste 1.000.000 mp în Bucuresti)…Toate acestea pe fondul reducerii drastice (peste 2/3) a zonelor verzi din Bucureşti (în 1989 aveam 37 milioane mp de spaţiu verde şi acum mai avem sub 13 milioane mp);
•    Traficul rutier bucureştean produce peste 2.000.000 tone de substanţe nocive anual cu efecte extrem de grave asupra stării de sănătate a locuitorilor;
•    Parcurgând 1000 km, o maşină consumă oxigenul necesar unui om pentru un an. Plumbul eliminat de maşini se depune cel mai adesea pe plantele care cresc în zonele învecinate cu drumurile aglomerate;
•    Locuitorii Capitalei inspira zilnic resturile gazoase si cancerigene emise de cele aproximativ 1,5 milioane de automobile din oras, traficul auto fiind responsabil de 70% din poluarea oraşului. Conform ultimelor statistici, bucureştenii inhalează lunar 273 de tone de praf pe kilometru pătrat.
•    Capitala are 9,009 locuitori pe kilometru pătrat. O comparaţie cu marile metropole europene arată că Berlinul are 3.905 de locuitori pe kmp, Viena 3.850, Budapesta - 3.674, iar Bratislava - 3.674 de locuitori pe kilometru pătrat.
•    In ultimii 15 ani, din Bucureşti au dispărut peste 17 milioane de metri pătraţi de spaţii verzi. Unui bucureştean îi revin, în medie, 2,5 mp de spaţiu verde, faţă de 12 mp - norma acceptată la nivel internaţional.
•    Lipsa perdelelor de arbori face ca “zgomotele de tot felul să se plimbe nestingherite printre zidurile betonate ale orasului”.
•    Defrişarea masivă a perdelelor de protecţie de la marginea oraşului, dublată de pierderea spaţiilor verzi intravilane (totalul de spaţiu verde s-a înjumătăţit după 1989).